Salba de lacuri de pe râul Colentina
În
administrarea A.L.P.A.B. sunt 6 lacuri de acumulare, din totalul de 16 aflate pe salba râului Colentina, respectiv: Straulesti, Grivita,
Baneasa, Herastrau, Floreasca, Tei.
Salba de lacuri a râului Colentina a fost creata începând cu anul 1936, prin
bararea cursului râului si respectiv asanarea albiei mlastinite a râului.
Barajele sunt de tipul baraj de pamânt omogen având paramentul amonte pereat
cu dale din beton, iar paramentul aval înierbat.
Străulești
|
|||||||||||||||||
Lungime lac = 1,7 km
Volum acumulat (NNR) = 0,66 mil.mc Nivel normal de retentie (NNR) = 86,35 md MN Nivel maxim = 87,50 md MN Suprafata = 44 ha |
![]() |
||||||||||||||||
Grivița
|
|||||||||||||||||
Lungime lac = 3,8 km
Volum acumulat (NNR) = 1,16 mil.mc Nivel normal de retentie (NNR) = 84,00 md MN Nivel maxim = 84,4o md MN Suprafata = 75,85 ha |
![]() |
||||||||||||||||
Băneasa
|
|||||||||||||||||
Lungime = 3,0 km
Volum acumulat (NNR) = 0,62 mil.MD Nivel normal de retentie (NNR) = 81,00 md MN Nivel maxim = 81,3o md MN Suprafata = 40,0 ha |
![]() |
||||||||||||||||
|
|||||||||||||||||
Herăstrău
|
|||||||||||||||||
Lungime = 3,5 km
Volum acumulat (NNR) = 2,39 mil.mc Nivel maxim = 79,90 md MN Suprafata = 77 ha |
![]() |
||||||||||||||||
În umarul stâng al barajului Herastrau este amplasata Ecluza Herastrau, data în folosinta în anul 1940. Ea a functionat o perioada scurta de timp, pentru plimbari de agrement cu ambarcatii mici. Nefiind întretinuta, cu timpul a fost abandonata si transformata în descarcator suplimentar pentru perioadele de ape mari. Ecluza Herastrau a fost reabilitata în anul 2007 redându-i-se forma si aspectul initial precum si functiunea pentru care a fost creata, cu precizarea ca s-au modernizat mecanismele de actionare a echipamentelor hidromecanice (electric si manual). Si dupa reabilitare ecluza îsi mentine si rolul secundar de descarcator suplimentar în perioadele de ape mari.
Dimensiunile utile ale ecluzei sunt: Acum
prin Ecluza Herastrau pot tranzita vase cu dimensiuni maxime:
|
|||||||||||||||||
Floreasca |
|||||||||||||||||
Lungime = 3,0 km
Volum acumulat (NNR) = 1,62 mil.mc Nivel normal de retentie (NNR) = 75,50 md MN Nivel maxim = 75,90 md MN Suprafata = 70 ha |
![]() |
||||||||||||||||
Tei
|
|||||||||||||||||
Lungime = 2,5 km
Volum acumulat (NNR) = 2,0 MIL.MC Nivel normal de retentie (NNR)= 73,00 md MN Nivel maxim = 73,30 md MN Suprafata = 80 ha |
![]() |
Lacuri interioare
Carol
|
|
Lacul Carol, situat in parcul
Carol, a fost amenajat odata cu parcul prin dragarea unei zone depresionare
mlastinoase si este destinat agrementului.
Caracteristici lac : Suprafata = 2,0 ha Lungimea malului = 900 ml Adancime medie = 1,0 m Adancime maxima = 1,25 m Volum de apa la h =1,0 m - 0,02 mil mc Volum de apa la h = 1,25 m - 0,025 mil mc |
![]() |
Circului
|
|
Lacul Circului este
parte integrantă a parcului cu același nume amplasat în cartierul
bucureștean Ștefan cel Mare, parc care se află în administrarea ALPAB.
Lacul (cu o formă aproape rotundă în plan) situat în mijlocul parcului, în vecinătatea Circului de Stat, este un lac alimentat din izvoare proprii, are o suprafață de 0,75ha, circumferința malului lacului măsurând cca.350m. Lacul cu malurile stabilizate grație chiparoșilor care au crescut și s-au dezvoltat pe conturul malurilor, este înconjurat integral de o alee de promenadă a parcului. Vegetația care acoperă o mare parte din luciul de apă al lacului Circului este constituită în cea mai mare parte de planta lotus (Nymphea lotus var.termalis) floare declarată monument al naturii din anul 1931. Această plantă rară, are un stagiu de vegetație care începe în zilele primăverii, se dezvoltă vertiginos acoperind apele lacului cu frunze mari și flori frumos colorate, creând în timpul verii un peisaj deosebit de atrăgător în parcul Circului. În ceea ce privește fauna, lacul este un habitat potrivit pentru rațe sălbatice, deasemeni în apele lacului viețuiesc broaște țestoase. Nivelul de exploatare normală al lacului este 75,00 mdMN. În situații extreme în care nivelul menționat mai sus scade accentuat, lacul este alimentat cu apă (până la restabilirea cotei de exploatare) dintr-un puț de mare adâncime amenajat în incinta parcului. |
![]() |
Cișmigiu
|
|
Este situat in parcul Cismigiu
si a fost realizat exclusiv pentru agrement.
Caracteristici tehnice lac : Suprafata = 2,65 ha Lungime maluri = 1300 ml Adancime medie = 1,0 m Adancime maxima = 1,25 m Volum de apa la h = 1,0 m - 0,265 mil mc Volum de apa la h = 1,25m - 0,033 mil mc |
![]() |
Național
|
|
Este situat in parcul National
si a fost realizat prin dragarea unei foste cariere de nisip.
Caracteristici tehnice lac : Suprafata = 0.8 ha Adancimea medie = 2.0 m Adancimea maxima = 2.40 m Volum apa la retentie maxima = 0.016 mil. mc Volum apa la cota maxima = 0.019 mil. mc |
![]() |
Tineretului
|
|
Este amplasat in parcul Tineretului,
realizat prin dragarea depresiunii mlastinoase "Cocioc".
Caracreristici tehnici lac : Suprafata = 13.5 ha Adancimea medie = 1.50 m Adancimea maxima = 2.0 m Volum apa la retentia normala = 0.20 mil. mc Volum apa la cota maxima = 0.27 mil. mc |
![]() |
Lacurile
de pe salba râului Colentina au o perioada de functionare de zeci de ani; în
acest timp s-au depus pe fundul lacurilor cantitati mari de aluviuni transportate
de apele care alimenteaza aceste lacuri sau prin scurgerea precipitatiilor de
pe terenurile riverane malurilor.
Aceste depuneri de aluviuni au avut ca efect scaderea adâncimii initiale a lacurilor,
ceea ce a facilitat cresterea excesiva a vegetatiei acvatice si pe perioada
verii, la înverzirea apei, deci la un aspect necorespunzator, dar si la imposibilitatea
desfasurarii activitatilor de agrement ca strand, canotaj etc.
O alta consecinta a depunerii de aluviuni imediat amonte de descarcator este
diminuarea capacitatii de transport a acestuia.
În perioada când lacurile sunt scazute, din toamna si pâna în primavara, aceste
depuneri intra în descompunere si produc prin mirosurile pe care le degaja,
o impurificare a atmosferei riverane.
Fenomenul de colmatare se manifesta si la lacurile interioare, cu aceleasi efecte
neplacute mentionate anterior.
Având în vedere cele aratate mai sus si tinând seama de faptul ca lacurile Capitalei
trebuie sa îndeplineasca functiunile pentru care au fost create respectiv agrementul,
sportul, etc., dar si evacuarea în condtii de siguranta a debitelor tranzitate
prin salba de lacuri de pe valea râului Colentina în situatii de ape mari, se
impune decolmatarea tuturor lacurilor Capitalei, atât a celor de pe râul Colentina,
cât si a celor interioare.